Confidențialitatea

Confidențialitatea constituie temelia încrederii dintre psiholog și beneficiar. Art. 14 din Codul deontologic precizează că psihologul devine „depozitarul secretelor” beneficiarului iar, fără garanția păstrării secretului, relația terapeutică nu poate exista. Codul subliniază că obligația de păstrare a confidențialității nu este limitată în timp, este un drept și o îndatorire fundamentală atât pentru psiholog, cât și pentru beneficiar. Psihologul nu poate fi obligat de angajator sau de o altă persoană neautorizată să divulge date confidențiale; singurele excepții sunt dispozițiile exprese ale legii, la solicitarea instanței. Prin urmare, secretul profesional se extinde și asupra colaboratorilor, studenților sau altor persoane implicate în activitatea psihologului.

Gestionează-ți cabinetul cu ePsi — calendar, clienți, facturi, totul într-un singur loc.

Cont gratuit

Secret profesional

Conform Art. 14 din Legea 213/2004, psihologul are obligația legală de a păstra confidențialitatea tuturor informațiilor despre client, obținute în context profesional. Încălcarea secretului va conduce la abatere disciplinară (sancțiuni COPSI) și infracțiune (Cod Penal, Art. 227: "Violare de secret profesional").

Ce informații sunt confidențiale?

Codul nu prezintă o enumerare exhaustivă a informațiilor confidențiale, însă, prin formularea „informații care le-au fost încredințate sau de care au luat cunoștință în virtutea profesiei”, se înțelege că intră în această categorie orice element identificabil legat de identitatea și problemele clientului. În practică, aceasta includ:

Date de identificare

Nume, CNP, adresă, telefon, email. Fotografie, ocupație, stare civilă. Chiar existența relației terapeutice (faptul că X e clientul tău)

Conținutul ședințelor

Tot ce s-a discutat (simptome, traume, relații, gânduri). Observațiile psihologului. Diagnostice, interpretări, ipoteze clinice. Rezultate testelor psihologice

Înainte de începerea serviciilor, psihologul trebuie să ofere clientului informații privind limitele confidențialității și condițiile în care aceasta poate fi încălcată. Articolul I.12 explică că această informare include obligațiile legale sau etice care pot impune dezvăluirea de informații și riscurile asociate comunicării electronice. Clientul trebuie să știe că psihologul poate consulta colegi sau supervizori, dar numai pentru a crește eficacitatea serviciului și cu respectarea anonimatului.

Notă

Articolul I.10 din Codul Deontologic interzice divulgarea informațiilor confidențiale fără consimțământul clientului, cu excepția situațiilor prevăzute de reglementările legale. În plus, psihologii trebuie să stocheze, să prelucreze și să păstreze informațiile astfel încât să prevină dezvăluirea neintenționată și pot utiliza datele în scop științific sau didactic numai sub formă anonimă. Dacă psihologul nu mai poate păstra confidențialitatea, el trebuie să înceteze serviciul.

Codul prevede că psihologii trebuie să obțină consimțământul informat, iar înainte de a-l cere trebuie să clarifice scopul și natura activității, responsabilitățile reciproce, beneficiile, riscurile, alternativele, circumstanțele întreruperii și opțiunea de a refuza sau de a se retrage în orice moment.

În cazul minorilor sau al persoanelor incapabile juridic, consimțământul se obține de la reprezentantul legal. Când serviciul psihologic este impus prin lege sau prin decizia instanței (clienți mandatați), consimțământul nu mai este obligatoriu, dar psihologul are datoria de a construi o relație de cooperare și de a informa clientul despre natura serviciului și limitele confidențialității.

Notă

Articolul I.26 din din Codul Deontologic stipulează că psihologii vor obține consimțământul scris ori de câte ori este posibil; dacă nu se poate, vor consemna în dosarul clientului consimțământul oral. Această nuanță contrazice interpretările care sugerează că doar consimțământul scris ar fi valid. Consimțământul rămâne revocabil: beneficiarul poate decide oricând să se retragă, iar psihologul trebuie să respecte această decizie.

Limitele și excepțiile confidențialității

1. Consimțământul explicit al clientului

Codul clarifică faptul că divulgarea de informații confidențiale este permisă doar:

Cu consimțământul persoanei vizate sau într‑o formă anonimizată, astfel încât aceasta să nu poată fi identificată.

În situațiile prevăzute de reglementările legale (de exemplu, atunci când legea impune raportarea unor situații specifice, cum ar fi abuzul asupra minorilor).

În circumstanțe de iminentă sau posibilă vătămare fizică sau crimă. În astfel de cazuri, psihologul va dezvălui doar informațiile necesare și relevante pentru scopul profesional și va consemna situația și motivele divulgării.

Notă

Codul specifică posibilitatea divulgării informațiilor atunci când există circumstanțe de iminentă sau posibilă vătămare fizică ori crimă. Textul nu detaliază criterii clinice, dar, în practică, psihologul ar trebui să evalueze riscul și, dacă este necesar, să contacteze serviciile de urgență, familia sau reprezentanții legali. Important este ca divulgarea să se limiteze la informațiile strict necesare pentru prevenirea vătămării și să se consemneze motivul divulgării

Legea 272/2004 privind protecția copilului impune tuturor profesioniștilor care lucrează cu copii să sesizeze serviciile de asistență socială dacă au suspiciuni de abuz sau neglijare. Această obligație de raportare se aplică și psihologilor. De asemenea, legea prevede existența unui „telefon al copilului” la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială.

Alte reglementări pot impune divulgarea în contextul cercetărilor penale, al expertizelor judiciare sau la solicitarea instanței. Codul nu listează aceste legi, însă subliniază că psihologul va respecta dispozițiile legale și va solicita, atunci când este posibil, clarificarea temeiului juridic și asistența unui avocat înainte de a răspunde cererilor de divulgare.

telefonul copilului: 116 111

2. Consultare profesională

Psihologii pot consulta colegi sau supervizori pentru a îmbunătăți calitatea serviciului, însă partajarea de informații se face numai cu consimțământul clientului sau într‑o formă de identificare redusă. Articolul I.16 prevede că, în cazul în care doi psihologi lucrează simultan cu același client, colaborarea fără restricții de confidențialitate este permisă doar cu acordul clientului.

În toate situațiile care implică terți (de exemplu, traductor, interpret, membru al familiei, reprezentant legal sau alte profesii), psihologul trebuie să clarifice limitele confidențialității și să nu răspundă solicitărilor terților de a obține informații, decât în condițiile respectării legii.

Păstrează-ți cabinetul organizat cu ePsi

Calendar, clienți, facturare automată și profil profesional public.

Începe acum

Protecția datelor (GDPR)

Deși Codul deontologic nu detaliază măsurile tehnice de protecție a datelor, psihologii au obligația de a preveni divulgarea neintenționată și de a respecta legislația privind protecția datelor. Practica modernă impune respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar bunele practici privind politici de confidențialitate includ măsuri precum:

Păstrarea documentelor fizice într‑un dulap sigilat
Stocarea datelor digitale pe dispozitive criptate și protejate cu parole sau autentificare multiplă
Utilizarea platformelor cu criptare pentru consultații online

Nu șterge prematur

Conform GDPR, persoanele vizate au dreptul la informare, acces, rectificare, ștergerea datelor (în măsura permisă de alte reglementări), restricționare, portabilitate și retragere a consimțământului. În contextul profesiei de psiholog, dreptul la ștergere este limitat de obligația legală de a păstra documente profesionale pentru o anumită perioadă; codul face trimitere la „termenul de păstrare prevăzut de reglementările aplicabile” (10 ani). Așadar, psihologul trebuie să explice clienților că anumite documente nu pot fi șterse imediat, chiar dacă aceștia solicită acest lucru.

Breșe de confidențialitate

Codul prevede că situațiile care au condus la dezvăluirea de informații confidențiale și motivele divulgării trebuie consemnate. În cazul unei breșe de securitate sau a unei divulgări accidentale (de exemplu, fișa lăsată la vedere sau email transmis greșit), bunele practici recomandă:

Informează clientul imediat

"Astăzi, din eroare, am lăsat fișa ta vizibilă 2 minute. Persoana X a putut vedea numele tău. Îmi cer scuze profund."

Documentează incidentul

Notezi în registru: "La data de [X], breșă de confidențialitate: [detalii]. Măsuri corective: [Y]."

Raportează la ANSPDCP

GDPR impune notificarea autorității în termen de 72 de ore în cazul breșelor serioase de date cu caracter personal (această obligație derivă din legislația europeană, nu din Cod).

Notă

Psihologii trebuie să analizeze cauzele breșei și să implementeze măsuri preventive (de exemplu, reguli privind manipularea dosarelor, revizuirea procedurilor de trimitere a emailurilor sau utilizarea unor platforme mai sigure). Politicile de confidențialitate menționează contactarea ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) pentru întrebări sau raportări

Bibliografie

Colegiul Psihologilor din România. (2018). Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. Aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 24 noiembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 143 din 22 februarie 2019, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și normele de aplicare.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare.

FAQ

Pot spune familiei că X e clientul meu?
Nu. Codul interzice divulgarea identității beneficiarului fără consimțământ. Psihologul poate răspunde: „Nu pot confirma sau infirma dacă o persoană este client al meu, din motive de confidențialitate”.

Pot discuta un caz într-un articol de blog sau într-o prezentare?
Da, cu condiția ca identitatea clientului să nu poată fi dedusă și, ideal, cu consimțământ scris. Codul permite utilizarea informațiilor confidențiale în scopuri științifice sau didactice numai în formă anonimă. Ghidurile recomandă schimbarea unor date demografice și omiterea detaliilor identificabile.

Cum se procedează în cazul supervizării?
Psihologul poate discuta cazul cu un supervizor sau coleg pentru a crește eficacitatea serviciului, dar este necesară anonimizarea datelor și, atunci când este posibil, consimțământul clientului. Supervizorul este la rândul său obligat să respecte confidențialitatea.

Ce fac dacă primesc o citație judecătorească?
Codul indică respectarea dispozițiilor legale și divulgarea doar a informațiilor strict cerute. Este recomandat să se consulte un avocat sau Colegiul Psihologilor pentru a verifica temeiul juridic și să se furnizeze doar informațiile necesare.